Copilărie la pungă

Mi-am pus copilăria în pungi de Mega Image și-am vârât-o în dulap lângă curaj.


În costum de om mare dar cu gândul la pungă, cearcăne și doruri au început să se strângă.

Am stat cumințel cu mâinile la spate sperând în secret că poate se poate,

că poate copilul și adultul, împreună pot să se joace într-o lume mai bună,

că să fii adult nu înseamnă tristețe și că un copil poate să-nvețe.

Că adulții-s uituci și bagă în dulap toate minunile care nu încap în cap,

că leagă la gură bucuria și jocul, nu-i mai fascinează nici norii, nici focul.

Azi am scos din dulap copilăria cu urdori i-am dat voie s-alerge să-și găsească frați și surori.

Mai lipsește curajul s-o las veșnic la joacă de frică c-o să-mi placă.

andrei@poevie.ro

© 2020 POEVIE