Cu inima-n gât

Te caut în toate femeile în toate poveștile, pe toate aleile.

Te caut orbește cu buza crăpată și nu te găsesc, dar vino o dată!


Te caut în beznă sub straturi de piele în paturi de fier, în pat de nuiele.

Și nu te găsesc, nu ești niciodată te confund cu un zâmbet pe cine știe ce fată.

Și dac-o s-apari într-un loc fără știre, pe cine-o s-alinți “pisoi” sau “iubire”?

Cu cine-o s-mparți fericirea și seara, cui o să-i spui ce-o să faci toată vara?

Pe cine-o să muști și apoi să săruți pe cine-o să mângâi și apoi o să fuți?

Ce ușă deschizi și ce vezi pe fereastră și cum rămâne cu fericirea noastră?

Unde să stau să te-aștept cu mâncare? La ce scară de bloc sau pe care cărare?

Și dacă n-apari, cu iubirea cum facem? O dăm la-ntâmplare și doar ne prefacem?

Și dac-o s-apari și eu mă-nspăimânt, se va scurge iubirea înapoi în pământ?

Și dac-o s-apar și o să te sperii, o s-ajungem din teamă să ne scriem mizerii?

Și dac-apărem și-o să fie iubire, oare-o să știm să trăim fericire?

Sau o să fugim în relații mizere, la tristețea pe care toți pot s-o digere?

Eu te-aștept la o masă cu inima-n gât sperând c-o s-apari, c-o s-apari și atât.