Te-aș lipi de un perete să-mi arăți pe îndelete cerul plin de alunițe și de gemete pestrițe.
Să-mi zâmbești cu toată fața pe la patru dimineața,
să bem o cafea cu lapte de la patru pân’ la șapte,
să te gâdil când te-mbraci să-mi zici că și tu mă placi,
să ne despărțim cu greu, în stație la troleu,
să îți scriu din când în când pentru că ‘mi-apari în gând,
să ne revedem pe seară, să ne sărutăm pe scară,
să stăm noaptea la povești fericit că sunt, că ești.